joi, 14 februarie 2013

Încă o zi de joi.

   Doar o zi de joi normală. Și, defapt, așa trebuia să fie pentru toți românii. Deși acest Valentin ne-a cuprins aproape pe toți, pe mine nu. Și, sincer, am avut zile de joi mai frumoase decât aceasta. Poate am avut zile de joi mai nasoale decât acestea (deși e destul de greu să faci o zi în care am Română și Desen în aceeași zi să nu-mi placă, mai ales pentru că nu am avut mate:D). Pe cea urâtă n-am s-o spun, pentru că sincer, nu mi-o amintesc, iar pe cea perfectă n-am s-o povestesc din cauza intimității gândurilor și sentimentelor.
   Sunt une persoane de la școală, care nu știu când „li se scoală” să-mi citească blogul, deci, ar putea spune cuiva căriua nu vreau :P Și, deși știu sigur că o anumită persoană știe la ce mă refer, știu și că aceasta nu „mă va da în gât”, deoarece acea zi de joi, a fost frumoasă și pentru ea. Iar cum prietenul „la nevoie se cunoaște” simt că e datoria mea cât și a ei să rămână privat tot ceea ce s-a spus.
   Îmi pare sincer rău că, n-am făcut o fotografie la ce am scris pe tablă, în legătură cu ziua de azi.



                                                            După cum au spus mai mulți colegi azi.








duminică, 10 februarie 2013

Când ești prea plictisit de ceea ce faci zi cu zi....

    Ce vreau să spun este că: Noi oamenii avem prost-obiceiul de a repeta ceea ce am făcut în ziua precedentă. În aceeași ordine, fel, timp...Și cu aceleași persoane. Ne construim niște „obiceiuri” de care, la un moment dat, „nu ne mai putem despărți”.
     NU MĂ REFER LA OBICIEIURILE LEGATE DE IGIENĂ, ca spălatul pe dinți în fiecare dimineață și chestii de genul acesta. Acele lucruri, sunt hiar foarte necesare, și de acelea chiar nu trebuie să ne despărțim. Pentru că, pentru a fi acceptați în societate, chiar trebuie să le respectăm.
     Mă refer la chestiile pe care le facem în fiecare zi fără să ne dăm seama. La lucrurile pe care le facem din cauza subonștienului? Nu știu de ce facem aceste lucruri. 
     Da. Și eu fac lucrurile astea. Fără să-mi dau seama. Nu mă pot schimba fără să ascult muzică....Nu pot trăi o zi dacă nu citesc măcar o pagină dintr-o carte pe zi. Și chestii de genul ăsta.
     Am găsit o grămadă de nume petru aceste obiceiuri. Și toate mi se par enervante. Sunt plictisitoare și după ce la faci de mai multe ori, încep să te plictisească, deci monotone.

luni, 4 februarie 2013

Christina Perri - Arms

E ciudat.... nu-mi mai pot scoate melodia din cap....mereu, mereu și mereu îmi revine în minte...am ajuns s-o și visez....Partea bună e că îmi place. Mi s-a mai întâmplat și cu alte melodii, pe care le uram din tot sufletul!


 Enjoy!

Versuri:         

I never thought that you would be the one to hold my heart
But you came around and you knocked me off the ground from the start
You put your arms around me
And I believe that it's easier for you to let me go
You put your arms around me and I'm home
How many times will let you me change my mind and turn around

I can't decide if I'll let you save my life or if I'll drown
I hope that you see right through my walls
I hope that you catch me, 'cause I'm already falling
I'll never let a love get so close
You put your arms around me and I'm home
The world is coming down on me and I can't find a reason to be loved

I never wanna leave you but I can't make you bleed if I'm alone
You put your arms around me
And I believe that it's easier for you to let me go
I hope that you see right through my walls
I hope that you catch me, 'cause I'm already falling

I'll never let a love get so close
You put your arms around me and I'm home
I tried my best to never let you in to see the truth
And I've never opened up

I've never truly loved 'Till you put your arms around me
And I believe that it's easier for you to let me go
I hope that you see right through my walls
I hope that you catch me, 'cause I'm already fallïng

I'll never let a love get so close
You put your arms around me and I'm home
You put your arms around me and I'm home