vineri, 30 august 2013

Aștept să mi se aprindă beculețul....Pentru un titlu mai bun.

Întunericul încet se lasă, 
Iar luna lin se-nalță.
Păsările încet își cântă, 
A lor rugăciune sfântă.
Norii vin și pleacă, 
Și a lor potecă, 
Luna o luminează cu stelele, 
Iar gândurile mele, 
I le încredințez, 
Chiar și atunci când eu visez, 
De acum până în veci, 
Până când tu ai să pleci.
Totul rămâne pustiu
Când al meu gând devine viu, 
Mica mea făptură pleacă
Timpul mereu o să treacă
Lăsând totul în urma lui, 
Iar eu devin a nimănui.

   Am scris aceste rânduri, acum mult timp, dar abia acum mi-am luat inima în dinți să le postez. Cred că nu am postat-o până acum, pentru că nu aveam un titlu pentru ea...Și azi-dimineață... Am zis că ar trebui să găsim împreună acest titlu, așa că vă aștept cu propuneri.



2 comentarii:

  1. Nu ştiu dacă am priceput bine mesajul, sper să nu-l fi interpretat greşit... Scrii foarte frumos, se vede că ai talent, îmi plac mult poeziile tale, poate mai postezi cândva câteva...
    Eu spun că s-ar putea numi 'Întuneric printre gânduri' -dacă am priceput mesajul-

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc foarte mult. Chiar îmi place titlul sugerat de tine. Am să mai aștept niște păreri de la niște prieteni, iar apoi voi posta alegerea.

      Ștergere

Sfaturi, păreri, gânduri şi sentimente...