sâmbătă, 28 septembrie 2013

1000 de nopți albe, fiecare cu o melodie diferită [40]

    Râsetele lor. Numai râsete de bătaie de joc aud în ultimul timp.
    Titlu: Runaways, The Killers


   Nu mai îi pot îndura pe „prietenii” pe care îi am, dar totuși am nevoie de ei. Am pur și simplu nevoie de ei. Ei spun că suntem prieteni. Eu spun că suntem colegi. Doar colegi. 
   Dar eu am nevoie de o acea persoană care să-mi fie la fel. Am nevoie de geamănul meu (eu sunt gemeni). Am nevoie de o persoană care, atunci când ascultă o melodie care îmi place (Let Her Go) să nu zică „Aaa...E nașpa!” sau alta (Bacchkoi) să nu înceapă să râdă. Să accepte că eu nu am doar o stare bună de spirit, chiar dacă am luat 10 în test la română - o întâmplare veche. Am nevoie de cineva care să nu dea doar din cap spunând „Am să mă mai gândesc la asta...” vreau pur și simplu să înțeleagă din start. Și nu vreau doar să vină la mine să-mi ceară o părere, iar apoi să plece. Vreau să-mi ceară părerea, iar apoi să mai continuăm să vorbim. Vreau pur și simplu o persoană diferită de acelea. Poate că exagerez, dar nu mai pot să mai stau pur și simplu. M-am săturat să fiu luată peste picior. 
    Mă întreb dacă chiar există o persoană așa. Sau sunt unică. Mi-ar plăcea totuși să nu fiu. Sau să nu fiu unică în felul ăsta. Nu zic că orice aș zice să zică numai „Da!” sau „Îmi place”, „Sunt de acord”. Vreau să aibă punctul ei/lui de părere, dar mi-ar plăcea să fie mai ca mine.Nu vreau să am mulți prieteni d-ăia care să fie la fel ca mine, ca trași la xerox. Vreau ceva care....Să aibă idee despre ce vorbesc. Vreau pe cineva „speșăl”, sau cum spun eu „tsugoi!”
    Deci...Noapte bună, dacă citești asta, iar apoi te pui în pat cu direcția - tărâmul viselor.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sfaturi, păreri, gânduri şi sentimente...